- Verificarea pulsului şi a tensiunii arteriale. Pulsul ideal înregistrează valori sub 65 de bătăi pe minut. La unii atleţi sau persoane bine antrenate fizic, frecvenţa cardiacă este sub 45 de bătăi pe minut. Reprezintă un semnal de alarmă valori ale pulsului de peste 80 bătăi pe minut la persoane în repaus. Tensiunea arterială reflectă starea de sănătate a arterelor, mai mult decât cea a inimii. Cu cât tensiunea arterială este mai mare, cu atât o persoană este predispusă la ateroscleroză şi cu atât mai mare va fi riscul de afecţiuni cardiovasculare. În general, valoarea tensiunii sistolice de peste 140 mmHg sau a tensiunii diastolice de peste 90 mmHg indică un risc semnificativ de boală cardiacă.
- Efectuarea analizelor de laborator pentru nivelul colesterolului şi de cel al trigliceridelor din sânge. Valoarile ridicate pentru colesterolul şi trigliceridele sanguine duc la creşterea gradului de risc pentru boli cardiovasculare.
- Consumul de fructe şi legume. Culorile naturale ale fructelor şi ale legumelor le conferă acestora proprietăţi antioxidante, contribuind totodată la protejarea arterelor. Fructele şi legumele sunt bogate în vitamine şi în elemente minerale, mai ales în potasiu şi în magneziu, factori protectori ai inimii şi ai vaselor de sânge.
- Consumul de acizi graşi Omega 3 care protejează organismul de bolile de inimă. Alimentele cu un conţinut bogat în astfel de grăsimi sunt reprezentate de seminţe, mai ales cele de dovleac şi de in, şi de peştii răpitori, cum ar fi somonul, heringul, macroul şi tonul. O alternativă convenabilă ar fi suplimentele de ulei de peşte, o sursă extrem de bogată de grăsimi de tip Omega 3. Ca toate grăsimile esenţiale, şi acestea sunt afectate de procesul de preparare termică (prăjire), ceea ce le face mai puţin eficiente.
beius-stiri.blogspot.com
