Scopul înfiinţării acestui gimnaziu este exprimat atât în actul de formare, dat la Oradea Mare, cât şi în inscripţia de pe frontispiciul liceului: „Educationi Juventutis Huius Provinciae” – „Pentru educarea tineretului acestei provincii ”.
În actul de fondare, gimnaziul de la Beiuş era gimnaziu de patru clase, iar la 6 februarie 1935 este completat la şase clase (gimnasium maius). În anii şcolari 1851/52 – clasa a VII-a, 1852/53 – clasa a VIII-a, iar în vara lui 1853 este organizat primul examen de Bacalaureat la gimnaziul din Beiuş. În perioada 1828 – 1851, limba de predare era limba latină. În 1851 s-a introdus limba română ca limbă de predare, iar în 1854, regimul habsburgic a impus ca majoritatea obiectelor de învăţământ să fie predate în limba germană, aceasta devenind în 1860 obligatorie pentru toate obiectele. În 1875, regimul dualist austro-ungar a impus obligatoriu limba maghiară pentru obiectele istorie şi geografie.
Liceul de la Beiuş este prima unitate şcolară din învăţământul preuniversitar care a dat ţării, dintr-o singură clasă, trei academicieni: Marius Sala, Mircea Flonta şi Dragoş Lazăr şi totodată prima unitate de învăţământ din judeţul Bihor care a primit titlul de Colegiu Naţional la data de1 martie 1998.
sursa: cnsvbeius.licee.edu.ro
beius-alexlsu.blogspot.com
0 comments:
Trimiteți un comentariu